Adelin Ilinca
Terapeut

     Cele mai vechi documente, păstrate până azi, arată că masajul a început să fie practicat cu peste 3000 de ani Î.H. (cartea Kong –Fou și cartea împaratului Galben Huoang Ti nei SOU-wen) în scopul activării circulației sângelui, al liniștirii sau stimulării nervilor și al relaxării mușchilor.

     Masajul este un complex de manevre manuale, aplicate în mod sistematic și metodic asupra părților corpului uman, în scopul obținerii unor efecte fiziologice, profilactice și terapeutice.

     Masajul clasic sau suedez (creat în 1830 – Peter Kenrik) este o tehnică manuală, ce se execută pe întregul corp cu o presiune superficială. Acesta presupune prelucrarea părților moi ale corpului uman în scop fiziologic și curativ în vederea obținerii de beneficii terapeutice relaxante.

     În funcție de efectele asupra organismului, procedeele de masaj sunt sistematizate în două mari grupe:

     Procedee principale:

• netezirea (efleurajul)

• fricțiunea

• frământatul

• vibrațiile

      Procedee secundare:    

• cernutul și rulatul        

• presiunile         

• tracțiunile              

• scuturările

• ciupituri sau pensări

               Aplicarea unui ulei sau creme cu proprietăți terapeutice, are efect stimulant asupra proceselor metabolice și circulației sanguine.

       Efectele masajului clasic constau în:

• creșterea imunității

• creșterea supleței musculo-ligamentare și implicit a mișcării

• inducerea stării de bine

• îmbunătățirea aparatului respirator și cardio-vascular

• reducerea durerilor musculare

• reducerea edemelor

• reducerea stresului

• reducerea anxietății.

     Contraindicații: afecțiuni febrile, hemoragii, boli de sânge, tumori, TBC, greață, insuficiență pulmonară, cardiacă, renală, afecțiuni psihice, etc.